Surse regenerabile de energie

Energia solară este una dintre cele mai răspândite și mai eficiente surse regenerabile din țara noastră, care ne permite să producem energie electrică din lumina soarelui; pentru a transforma energia solară în energie electrică, se folosește un sistem fotovoltaic sau solar.

Sistemul fotovoltaic folosește radiația solară pentru a furniza energie electrică și, prin urmare, ne permite să folosim electrocasnicele și sistemul de iluminat al locuinței, iar sistemul solar este conectat la un rezervor care încălzește apa și poate înlocui boilerul.

Sistemul poate fi instalat și pe acoperișurile caselor particulare sau ale condominiilor, permițând economii la factura de energie electrică.

Republica Moldova are un potențial însemnat de valorificare a energiei solare datorită poziției geografice și condițiilor climatice. Potențialul mediu anual al energiei solare este estimat la 1200-1400 kWh/m2, ceea ce face posibilă dezvoltarea unei capacități mari de producție de energie solară.

Energia eoliană este generată din vânt. Prin turbinele eoliene se exploatează forța vântului pentru a produce energie mecanică, din care apoi se generează electricitate.

Funcționarea turbinelor eoliene este foarte asemănătoare cu cea a morilor de vânt pentru măcinarea cerealelor. Turbinele eoliene sunt instalate pe suprafețe mari, adesea în câmpie, unde vântul este constant și puternic.

Aproape întreaga țară are locații favorabile pentru producția de energie eoliană. La o înălțime de 100 m a reliefului, suprafața teritoriului cu viteze ale vântului cuprinse între 5 și 8 m/s este de aproximativ 33,240 km2, ceea ce reprezintă 98,7% din teritoriul țării.

O altă sursă de energie regenerabilă este energia hidroelectrică, care este produsă prin mișcarea apei. Valurile, mareele, cascadele naturale și artificiale, râurile și alte căi naturale ale apei produc energie cinetică, care este apoi transformată în energie electrică cu ajutorul turbinelor.

Energia hidroelectrică este produsă prin hidrocentrale, care sunt în general construite în munți lângă râuri și unde este mai ușor de exploatat combinația dintre gravitație și energia cinetică.

Republica Moldova dispune de hidrocentrala Costești-Stânca, iar cantitatea de energie electrică produsă contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili. Potențialul hidroenergiei în Moldova include și posibilitatea de construire a unor noi hidrocentrale.

Energia obținută din biomasă nu este inepuizabilă, deoarece nu se bazează pe resurse naturale, ci pe deșeuri produse de om. Energia de biomasă este produsă din combustibili și alte deșeuri industriale și agricole, cum ar fi lemnul sau deșeurile municipale.

Generatoarele de energie din biomasă produc cantități mai mici de azot, sulf și carbon decât cele generate de combustibilii fosili, dar mai mari decât alte sisteme de producere a energiei din surse regenerabile.

Republica Moldova are un potențial semnificativ de biomasă, utilizată în principal, în mod tradițional, ca lemn de foc și deșeuri agricole. Investițiile în centrale electrice care utilizează biomasa ar putea aduce beneficii considerabile.

Energia geotermală exploatează căldura naturală a Pământului, generată de elemente precum potasiul, toriul și uraniul, prezente în cele mai adânci straturi ale scoarței terestre.

Centralele geotermale au fost create pentru exploatarea căldurii geotermale. Fluxul de abur care vine din subsol produce o forță, care împinge o turbină, iar energia mecanică a turbinei este transformată în final în energie electrică prin intermediul unui alternator.

Republica Moldova dispune de un potențial moderat de resurse geotermale de mică adâncime, care pot fi valorificate prin pompe de căldură pentru încălzirea locuințelor și a clădirilor publice. Investițiile în tehnologii geotermale ar putea contribui la reducerea dependenței de importurile de energie și la creșterea eficienței energetice.

Energia geotermală reprezintă căldura stocată în interiorul Pământului, care poate fi extrasă și utilizată în scopuri energetice.

Această căldură provine din:

• dezintegrările radioactive ale uraniului, toriului și potasiului din scoarța terestră;
• căldura reziduală rămasă din procesul de formare a planetei;
• procese geologice, cum ar fi mișcarea plăcilor tectonice și vulcanismul.

Temperatura crește în medie cu 25-30 °C la fiecare kilometru de adâncime, fenomen numit gradient geotermal.